Skip to Content

About: corbusergiu

Recent Posts by corbusergiu

Dezlegania, un echilibru între lumi

Dezlegania este un echilibru între lumi care lucrează cu sufletul. Corbu se apropie de lumină, ancorat încă în trup, dar cu sufletul înălţat într-un ritual magic care îi arată calea, îi arată cine este de fapt. Călătoria lui este o succesiune de stări neliniştite dar care toate duc spre acea trecere către vis, către sunet, către autenticitatea trăirii.

Deva – Târgu Jiu – Bucureşti – Urlaţi – Braşov – Bistriţa – Zalău – Ortelec – Cluj-Napoca – Cahul – Ungheni – Hida

În carte aceste opriri ale Dezleganiei sunt văzute ca paşi de încercare, cu interacţiuni noi, cu provocări şi experienţe neaşteptate. „Brâncuși sculpta piatră. Eu sculptez sunetul”, spune Corbu. Şi sunetul se înalţă spiralat ca o coloană a infinitului, străpungând cerul, trecând dicolo, până la pasăre, până la sărut. Pentru că Brâncuşi motivează şi inspiră.

Ritualul din Dezleganie trece prin forță, înţelepciune și iubire spre pendularea dintre zgomot şi linişte, dintre întuneric şi lumină, dintre viaţă şi moarte. Poţi să iei parte, să apuci calea alături de el, doar păstrând curăţenia sufletului. Numai aşa poţi să te deschizi, să te înalţi în lumină, să treci şi tu dincolo. El poartă crucea în suflet iar călătoria lui e un joc de lumini şi umbre, de unghiuri, de perspective. Ochiul lui percepe altfel, le vede dincolo de văzut şi le transpune în sunete, în vibraţii, în armonii. Orice întâlnire cu el comprimă timpul, transformându-l într-o zbatere de aripă.

Kilometrul zero e ancorat în interior. E punctul de plecare. Dacă artistul e bine, te poate lua alături, în siguranţă, pe drumul care uneşte. Fiecare interacţiune e inedită. De la inocenţa copilului deschis spre improvizaţie, la bucuria unei clipe de linişte în muzică a soldatului. „Taina nu se poate descrie”, spune Corbu. E simplu: trebuie să ajungi la ea, să fie experienţa ta, pentru că orice cuvânt e sărac, e doar o parte, e doar puţin. Trebuie să fii de faţă la comunicarea cu Divinitatea prin artă, într-un „spectacol sonor iniţiatic”. Atât. Ca parte dintr-un acvariu de suflete. Chiar şi acum!

Articol scris de Camelia Bușu.
Fotografii realizate de Sebi Tonț / Defoto
Eveniment găzduit de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal și organizat de Cultură în Mișcare.

Lacrima lui G:. – AudioBook

Lacrima lui G:. este o colecție de întâmplări petrecute în timpul călătoriilor din realitatea imediată, cu personaje care, trecute prin filtrul mai multor niveluri de realitate, capătă semnificații nebănuite.

Lacrima lui G:.

Pr:. A.D. a slujit în biserica lui, de hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gravril, iar eu eram fix în fața porților. La început n-a fost nimeni, dar la final s-au adunat câțiva oameni de-i numeri pe-o mână. Am avut un moment de uniune prin sunet, despre care n-am ce să vorbesc, pentru că muzica se trăiește pe viu, nu se povestește. În acel moment, în care singurul scop este de a rămâne legat de vibrație prin liniștea sunetului, am alunecat puțin pe alte tărâmuri. Îmi place să dau târcoale porților, mai ales când am cheile cu mine, prind mai ușor frânturi din lumea cealaltă. G., la final de tot, mi-a spus că sunetul i-a deconectat senzorii corpului, s-a decorporalizat și a ajuns pe un câmp verde și întins, în mijlocul căruia era o stâncă mare și pe ea era Lumina.

G. are părul alb, 77 de ani, cateva fire din barbă rămase nebărbierite și îi tremură mâinile de bătrânețe. Ochii îi avea albaștri și liniștiți. Lumina din stâncă era orbitoare și caldă. Poate că asta-i vedeam ieșind prin ochi. Îi vedeam și lacrima ce-i împăienjenea ochii. Lacrima se aduna în partea de jos a pleoapei, mușchii feței se încordau, culoarea pielii se schimba încet către roșu, și, între timp, lacrima i s-a scurs pe obraz. Ultima dată când a ucis a avut un eye contact cu victima. Călăul apăsa cu genunchiul peste gâtul victimei, alții o țineau în frânghii legată de picioare. Victima nu mai avea nicio scăpare. Victima conștientiza că se află în pragul morții. Horcăia. Călăul era imun, cu cuțitul pregătit să-i ia beregata. Asta a și făcut. În momentul împungerii, porcul s-a uitat țintă în ochii lui, iar el, călăul, a trăit sentimentul morții de parcă murea el. Ceea ce poate așa s-a și întâmplat. Ochii erau larg deschiși, întorși peste cap, căutând să înțeleagă sacrificiul; împrăștiau panică, tristețe, haos, strigăte, zbierături, durere, luminile se stingeau. De ce o ființă decide să sacrifice o altă ființă? -Îl știam de când era mic. Eu i-am dat de mâncare, apă de băut. Eu am avut grijă de el și acum l-am ucis. Ochii îi lăcrimau amandoi, pielea feței era roșie, avea pânze de venișoare roșii în ochi, părul alb și vocea îi tremura. Mi-a sacadat și mie respirația, mi-au trecut furnici prin coloană și ne-am luat cu altă vorbă.

O școală ecosistem. Mastering the Music Business

Dragul meu prieten, în data de 16 august 2023 am intrat pe facebook și am citit anunțul scris de Emil Ionescu pe pagina lui. Ți-l redau întocmai cum l-am citit:

„Anul acesta iaBilet este sponsor la Mastering the Music Business care are loc între 5 si 7 septembrie la Hotel Caro din București. Dar altceva voiam să vă spun: ne-am hotărât ca invitațiile primite de noi să le donăm către tineri artiști sau către cei pasionați de showbizz care vor să meargă să vadă cum se învârt rotițele în industrie, ca să avem cu cine să lucrăm și în următorii 20 de ani de showbizz. Ca să primiți un cod unic secret la MMB vă rog să-mi scrieți la emil@iabilet.ro. Cu el aveti acces la un tarif secret cu discount 100%. M-ar ajuta dacă ați scrie în e-mail și cine sunteti (dacă nu ne cunoaștem) și de ce vreți codul pentru un full pass conference & workshop. Nu intrați în detalii. Scurt și la obiect, vă rog. Mulțumesc!”.

Îți mărturisesc că mi s-a părut atât de firesc și de bine venit gestul lui încât am îndrăznit să-i scriu. Am primit codul de la Emil și am ajuns în locul în care ceea ce numim industrie muzicală funcționează ca un ecosistem. Imaginează-ți, te rog, că în România există o școală în care ești învățat să-ți ghidezi pasiunea după reguli naturale. Mastering the Music Business este o școală ecosistem la care te invit să te înscrii. Ca formă ecosistemul este construit din uși pe care, dacă le deschizi, intri în contact cu profesioniștii internaționali și naționali și dintr-o organizare impecabilă în care timpul fiecărui om implicat în ecosistem este respectat întocmai.

Sunt bucuroasă. Sunt în elementul meu. Sunt în locul în care profesionalismul vorbește prin oameni. Mastering the Music Business. O școală a valorilor născute din și prin experiență. O școală ecosistem în care artiști, compozitori, manageri, agenți de booking, agenți de PR culturali și muzicali, agenți de publicitate, specialiști digitali, profesioniști ai radioului, jurnaliști, ingineri de sunet se întâlnesc într-un context creat de Anca Lupeș și echipa sa. Întâlnirea de care îți vorbesc pornește de la un adevăr rostit: De ce vrei să cânți?

Nu-ți voi da numele workshopurilor, a conferințelor, nici numele celor implicați activ pe parcursul celor trei zile în care profesioniștii au reușit să comprime exemplar experiența lor de ani de zile în industria muzicală și nu numai. Îți voi lăsa un link și îți vei găsi tu momentul potrivit pentru studiul în detaliu. Link-ul îl poți accesa aici: www.masteringthemusicbusiness.ro Cu toate acestea am simțit nevoia să împărtășesc cu tine câteva idei pe care doresc să le fructific. Știi ce face o școală de tip ecosistem? Te învață să devii profesionist prin virtuți: sinceritate, autenticitate, disciplină, relație (comunitate), cultură, greșeală. Virtuțile te ajută să-ți pui întrebări, nu-ți dau răspunsuri, ceea ce te va ajuta să fii tu însuți în drumul pe care ți-l alegi.

De unde pornește adevărul pe care îl cânți în muzică? De la experiența proprie. Ai nevoie de o sinceritate care nu face compromisuri. De aici începe succesul.

Avem un adevăr de spus. Ca un strigăt. Muzica începe cu un strigăt. Nimeni nu spune un adevăr mai frumos decât un artist. Asta îți cer profesioniștii, să fii sincer. Sinceritatea duce la autenticitate. Aici se naște o discuție actuală, iar părerile sunt împărțite. Relația dintre artist și tehnologie. Totuși, cei mai mulți dintre profesioniști consideră că nicio tehnologie nu poate înlocui sau schimba relația de la om la om. Ai observat poate că am pus printre virtuți și greșeala. Ei bine, greșeala este o amprentă proprie. Este o rană într-un om care, luată de pe suflet, poate fi pusă într-un cântec. Probabilitatea greșelii este esențială în artă. Poți să te împaci cu tine însuți dacă scrii muzică. Songwriting. Nu-ți dă nimeni o rețetă, profesioniștii îți creează contextul pentru a intra în experiența ta cu tine. Chiar dacă tu crezi că scrii prost, profesioniștii îți vor spune că un cântec sincer nu poate fi prost. Exercițiu, de asta ai nevoie, de foarte mult exercițiu. Caută-ți forma potrivită pentru a pune în ea sinceritatea ta. La ce renunți dintr-un cântec? Ce nu ajută cântecul? Ține cont de text, linie melodică, armonie, ritm. Cele mai importante sunt textul și armonia. Respectă-ți ideile care îți vin și revino la ele când intervine blocajul. Mama natură ne-a programat să supraestimăm pericolele, să subestimăm oportunitățile, să subestimăm resursele. Incearcă să depistezi momentul când te apropii de burnout. Reinventează-te în permanență.

Noul se găsește în căutări. Te informezi, faci cercetare. Trebuie să-ți asumi riscuri. Cine nu riscă, nu bea șampanie, spun profesioniștii. Să fii independent, dar să te comporți ca un profesionist. Construiește-ți un show și pune-ți întrebarea: îmi doresc să cânt pe scene mari sau pe scene mici? Oricare ar fi răspunsul totul este despre public. Există o relație foarte importantă între public și produsul artistic, produsul artistic crește așa cum îți crești și publicul. Publicul devine produsul tău artistic. Este o relație intimă între produsul muzical și publicul produs. Dacă ai publicul potrivit el nu consumă, ci investește, așa cum proiectul investește în public. Proiectul investește în public, deci publicul va investi în proiect. Este un schimb catartic. Pe ce să pui accent? Care să fie atitudinea ta față de propriul produs artistic și față de public? Stabilește-ți obiective, învață să-ți spui povestea, ceea ce vinde cu adevărat un profesionist este relația. Ceea ce vinzi tu este o relație bazată pe cultură, comunitate, autenticitate.

A câștiga bani înseamnă a construi o relație. Industria muzicală funcționează ca un ecosistem în care cheia este colaborarea, nu competiția.

Foto: Anca Coleașă, pentru Mastering the Music Business
Articol scris de Luiza Matilda Mitu

Roger Waters a binecuvântat spectacolul Cei care tac

E necesar să vă povestesc o întâmplare fabuloasă din viața mea. O întâlnire remarcabilă, o „colaborare” nici măcar visată și efectul pe care l-a avut Roger Waters asupra mea.

Totul a început în liceu, când, curios fiind, ca de obicei, căutam muzică nouă. Terminasem de ascultat toate casetele din casă în mod repetat, cu o excepție. Una singură a fost mereu pe raft, pe care am mai testat-o de câteva ori, dar nu s-a prins de mine. Până într-o bună zi, când, sătul de Voltaj, Tudor Gheorghe, Phoenix (da, știu, era amestec mare, dar așa am căutat), am acordat încă o șansă acelei casete ciudate cu copertă de culoare cărămizie și neatrăgătoare. De data aceasta am ascultat cu atenție, cap coadă. Acolo s-a plantat în mine sămânța Pink Floyd, cu The Wall vol II.

Apoi au urmat câteva momente decisive în formarea mea. Țin minte un moment, când tatăl meu mă ținea în brațe, dădea play la acel album, îl oprea, îmi explica despre ce auzeam, apoi iar dădea play la The Wall, iar oprea și iar îmi explica și tot așa. Eram un copil de câțiva ani, ce puteam să înțeleg? Totul! Am înțeles tot ce era de înțeles în acel moment. De aceea recomand părinților să-și ducă copiii la concerte și să le pună să asculte muzică. Evident că recomand Corbu, dar până la urma urmei, orice moment artistic e bun să fie urmărit. Prin facultate, când colindam lumea, am făcut cumva de am mers la R. Waters – The Dark Side of the Moon, în Budapesta. Am stat 8h la autostop, eu și Cosmin Cățănaș, cu o zi înainte, ca să fim siguri că ajungem. Am intrat primii în sală, am plâns de fericire și 3h nu ne-am luat mâinile de pe grilajul metalic din fața scenei, de la care mai erau 3m până la microfonul lui Waters. Apoi am mers 3 zile cu autostopul, singur, în Grecia, în Atena, să văd Roger Waters – The Wall. Am stat în tribună, la etajul 3, cea mai de sus și mai îndepărtată lojă. Apoi a urmat Bucureștiul, tot The Wall, în anul următor, iar în acest an am avut parte de unul dintre cele mai frumoase cadouri de la sora mea, Adelina, Roger Waters – This Is Not a Drill, Milan-It.

 Acum, te întrebi de ce mă laud singur? De ce „mă dau mare” cu concertele Waters? Asta a fost doar ca să înțelegi cât de mare impact a avut acest om asupra mea și încă nici nu am ajuns la cireașa de pe tort. Picătura care a umplut paharul a apărut în pandemie, odată cu ocazia acelui manifest: Cei care tac. În pandemie am compus albumul conceptual Cei care tac, după textele scriitorului de literatură fantastică, Marian Coman, care a publicat două volume din trilogia Haiganu. Vă recomand să le căutați și să le citiți, iar dacă vă place, să ascultați și Bivolița, pentru că aceea e teaser din volumul III, care încă nu a apărut. Bun, și ne spui odată care e legătura cu Waters? Da, ajung și acolo, dar fiind vorba despre o legătură, am considerat necesar să-ți dau informațiile acestea ca să poți face legăturile. Acum avem nevoie doar de ce să ne legăm, iar pentru asta sunt necesare câteva chestiuni: trebuie să asculți albumul Cei care tac, pe care-l găsești pe platformele online, să citești Haganu I, II și III-ul când va apărea și apoi să vizionezi Cei care tac filmat. Un concert live, evident că era ideal, dar să lucrăm cu ce avem.

Spectacolul Cei care tac, la fel ca tot ceea ce fac, este unul conceptual. Are o idee, o formă, un sens și ceva din el lucrează în mine și în cei ce îl ascultă. La final există un moment în care facem o prezentare fără cuvinte, iar apoi ieșim din scenă și urmează un moment în care spectacolul este susținut de însăși scena goală. Apoi apărem în public, se aprind luminile și aplauze, poze, autografe. Toate acestea se întămplă pe o coloană sonoră: Roger Waters, pe care, dacă o postezi pe YouTube, așa cum am făcut noi, e imediat depistată și neavând drepturile de autor, YT cere ori să o ștergi, ori îți șterg ei sunetul, ori primești drepturile de autor. Era prea frumos încât să acceptăm primele variante, așa că Luiza, Îngerul Păzitor al proiectului Corbu, a făcut nefăcutul și a ajuns cumva până la Roger Waters și acesta și-a dat acceptul pentru video-ul nostru. El în persoană, nu echipa lui! Da, iar zici că mă laud și că ce vreau să transmit prin asta, așa-i? Nu mă laud! Încerc să-ți transmit ceva să te încurajez prin propriul exemplu că merită din plin să nu te oprești, să lupți pentru tine și să perseverezi cu încredere în arta pe care o faci. Într-o bună zi apare un dumnezeu al muzicii, cum e Roger Waters, și îți dă o binecuvântare și-ți amintește că sinceritatea și perseverența în artă este singura cale în care merită să-ți aduni toată energia.

Așa că, drag cititor, amintește-ți, când ai vreme și puțină liniște, să citești și să asculți Cei care tac.

Am deschis Fereastra în Festivalul Medieval al Cetății Severinului

Mi-a spus un coleg de breaslă că intro-ul de la spectacolul ”Fereastra” este mult prea lung și că nu a putut să rămână până când începe. Doar că el, cum nu-mi cunoaște mai deloc arta, nu se aștepta ca tot spectacolul să fie doar un intro. Într-un fel îmi și pare rău că nu a rămas, că, totuși, are o experiență impresionantă în domeniu și știe ce vorbește. Mi-ar fi plăcut să aud o părere construită pe ceva palpabil, despre ce spectacole facem.

Dar, din cu totul și cu totul alt punct de vedere, ”Fereastra” este ceva fabulos! Ea, la fel ca Dezlegania, conține un filtru la început. Păi, ce crezi că se întâmplă când stau nemișcat 10 minute la intrarea în spectacol? Acolo se face selecția. Acolo pleacă cine nu rezonează (colegul meu de breaslă a avut treabă în altă parte a cetății) și rămân doar cei ce apucă să vadă printre ziduri primele fărâme de lumină ce încep să treacă prin ”Fereastra”. Aceia sunt heruvimii. Abia apoi, începe să prindă viață pământeană, când începe respirația. Așa văd eu prin Fereastră.

După acest început, impropriu și incorect spus, pentru că începutul începe când intru pentru prima dată în spațiu și privesc, respir și ating pământul. Finalul începe în momentul în care mă pregătesc să car scule la mașină și se se termină în momentul în care am închis mașina. Cum ar zice un vechi amic, V., asta e teoria chibritului. Dar nu e!

O voi scrie detaliat și pe aceea, dar ce zic aici, sigur nu e teoria chibritului. Aici încercam să îți descriu ție, unui om care nu a fost prezent la eveniment, cam cum se vede și cum se simte ”Fereastra”. În teorie așa este, dar în practică, în momentul în care ”Fereastra” a fost deschisă, efectul se simte mult după ce am plecat fizic din spațiul unde a fost făcut acel ritual al ei.

Dintre toți cei ce au fost acolo, ”Fereastra” a selectat două suflete: Bătrânul și Văduva. Ei au fost cei ce au primit, cei ce au dat și cei ce au ajuns în lumea mea invizibilă. După o discuție cu Sergiu Galis am ajuns la concluzia că e vorba despre galaxia C-Pax.

Spectacolul „Ce-am pățit odată în Cetatea Severinului”, cel care a deschis Festivalul Medieval al Cetății Severinului 2023, este diferit. Are efect diferit și lucrează într-un mod opus Dezleganiei sau Ferestrei. În primul rând, aici sunt cu oameni pe scenă, ceea ce face ca energia construită să fie o energie de grup. Masculină, cu 3 bărbați pe scenă și o energie feminină din umbră. Scopul e simplu: trebuie ajuns la inima profanilor. De aceea, în aparență, acest spectacol pare simplu și cu subiecte banale, dar evident că și subtilitățile sunt observate de cei ce au o anumită pregătire. Pentru Fereastră îți trebuie puțină literatură. Ce-am pățit odată vorbește într-un limbaj mai accesibil.

Bătrânul a spus foarte clar că poezia este o metaforă, nu o știință. Poezia poate fi interpretată, știința nu. Ei, cu siguranță, dacă apelăm la teoria chibritului sau la despicarea firului în patru am ajunge la concluzia că poezia și toată simbolistica ei este o știință exactă.

Bătrânul frate mi-a dăruit un corb plin de culoare, nu ca toți corbii. În căutarea albului pierdut, Corbu zboară prin Fereastră. Copiii Văduvei se mută într-un alt loc unde încep să pună fundația peste care să construiască Coloana Armoniei.

C-Pax!

VIDEO – Corbu live la Cetatea Medievală a Severinului:

 

 

Prezentare narativă a activității Proiectului CORBU

Scurt cv narativ al inițiatorilor proiectului:

Sergiu CORBU Boldor a absolvit Universitatea de Muzică din Oradea cu specializările Pedagogie muzicală și Interpretare vioară. Pe lângă vioară Sergiu CORBU Boldor a studiat ca instrumente secundare: chitara, chitara electrică, chitara bass, percuții, mandolină, fluier, caval, drâmbă. Sergiu CORBU Boldor are o experiență de peste 12 ani pe scenele mari ale industriei muzicale. A urcat pe scenele naționale și internaționale, performând la vioară, împreună și alături de nume ca: Phoenix, Celelalte Cuvinte, Partizan, Dirty Shirt, Semnal M, Taxi, Hara, farfarello, Haggard, Guano Apes etc. A fost membru fondator la trupa Azepam din Oradea și violonist la trupa Popa Șapcă din Timișoara.

A inițiat și coordonat propriile proiecte muzicale ca: AD HOC, 2 fire 2 paie, Intensitate Epic Sonoră.

Sergiu CORBU Boldor are experiența educației transdisciplinare în lucrul cu tinerii: a fost lider în cadrul Organizației Naționale Cercetașii României și profesor de muzică la grădinițe și școli din București. În prezent colaborează ca violonist cu trupa Hara și corul All’s Choir, muzicieni din Opera Națională Română și Filarmonica George Enescu București. Din 2017 este inițiatorul și coordonatorul Proiectului Muzical CORBU.

Luiza Mitu (n. 31 decembrie 1984, Râmnicu-Vâlcea), este doctor în studii transdisciplinare, cu o teză despre teatrul lui Eugène Ionesco şi logica dinamică a contradictoriului (dezvoltată de filosoful de origine română Stéphane Lupasco), teză susținută în cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Basarab Nicolescu. Ca bursieră P.O.S.D.RU., a satisfăcut un stagiu de cercetare de 3 luni la Paris, în cadrul Universității Paris-Est Créteil (UPEC), sub conducerea lui Sylvie Jouanny şi alte 3 luni la Université Toulouse Le Mirail II, sub coordonarea lui Monique Martinez. A absolvit Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (2008) şi masterul Literatură română în context european, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova (2010). A fost redactor la revista de cultură „Mozaicul” şi la e-revista EgoPHobia. Și-a dezvoltat latura de artist performer lucrând cu Irinel Anghel, all round-artist, în proiecte conceptuale de performance.

În 2014 a fost cooptată ca asistent dramaturg în echipa lui Robert Wilson și a Teatrului Național din Craiova, la montarea piesei „Rinocerii”. Timp de un an a fost manager interimar al Casei de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. În 2017 a lucrat la producția „20 de tăceri” a grupului Karol Karol din Franța, regizată de Charles Chemin, producție realizată împreună cu Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște, spectacolul fiind o Premieră în cadrul Festivalului Internațional Babel. În 2018 a lucrat ca dramaturg, sub coordonarea lui Charles Chemin, la spectacolul „Nopți ateniene”, compus din cele două piese ale lui William Shakespeare: „Timon din Atena” și „Visul unei nopți de vară”, spectacol montat la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova.

În prezent este îngerul păzitor al Proiectului Muzical CORBU.

Activitatea creativă în cadrul Proiectului CORBU

Al 7-lea Hambar:

concept: „Al 7-lea Hambar” este o întâlnire-eveniment între arte, oameni și natură. Al 7-lea Hambar” este un proiect pilot prin care ne propunem să dezvoltăm organic un nucleu în care specialiști din discipline aparent diferite, dar cu o structură a spiritului deschisă spre dialog, pot interacționa cu nespecialiști, dar pasionați de cunoaștere.

CORBU: Întâlniri-eveniment la Al 7-lea Hambar

Căile către lumină ale celui de-al 7-lea Hambar. Minunata Ana Creangă

Al 7-lea Hambar, 7 arte frumoase și o poveste: În lumea oamenilor mari, acolo unde se duc visele copilăriei să moară

 

facebook: https://www.facebook.com/7Hambar

Spectacole conceptuale și non-spectacole sonore:

Premieră: Fereastra. The Window of the Soul, spectacol dedicat lui Victor Brauner, în cadrul Taberei Internaționale de Artă Plastică Inter-Art Aiud, 2023. Spectacolul a avut loc în curtea Colegiului Bethlen Gabor din Aiud, 18.08.2023

Avanpremieră: Fereastra. The Window of the Soul, spectacol dedicat lui Victor Brauner, în cadrul Simpozionului Victor Brauner. 120 de ani de la nașterea artistului, ediția a X-a, 15 iunie 2023, Piatra-Neamț.

  

Blana con Dios. Starea 23:

concept: Blana con Dios. Starea 23 este un oameni șʾou. Nu este nimic abstract, dar nici concret. Este despre starea artistului care se autocunoaște prin oameni și împreună cu oamenii. Este și o invitație spre creația continuă, de orice natură ar fi ea.

Blana con Dios. Starea 23 nu poate fi încadrat într-un domeniu sau într-un gen anume, deși le include pe toate. Putem să vorbim, mai degrabă, de un stil propriu al proiectului. Blana con Dios. Starea 23 nu este un concert, nici un stand up, nici un spectacol, nici un performance, ci starea 23. Starea 23 face trecerea de la legendă la vis, de la prejudecăți la dizolvarea lor, de la vizual la sunet, de la false credințe la autenticitate. Starea 23 este starea de grație a artistului care nu încetează să creeze.

Proiectul Blana con Dios. Starea 23 a luat naștere în anul 2019. De atunci și până în prezent, a ajuns în mai multe spații neconvenționale – de la magazine cu haine, croitorii, printshop-uri la spații de design interior, muzeul kitch-ului, muzeul simțurilor, muzee de artă, biblioteci, grădini gospodărești, ateliere de sculptură, teatre independente.

CORBU – Blana con Dios | starea 23 – Capitolul I [Official Video]

Blana con Dios. Starea 23. Non-spectacol dedicat lui Constantin Brâncuși.

concept: conexiunea între muzică și sculptură, două domenii aparent diferite. Ideea conexiunii profunde între muzică și sculptură a prins viață pornind de la vorbele lui Brâncuși, care mărturisește că: „Eu am făcut piatra să cânte pentru umanitate. Sculptura: Muzică în nemișcare. Muzica: sculptură în desfășurare.”

CORBU Blana con Dios starea 23 la Teatrul TANDEM Piatra Neamt

Teama de sinceritate. Stare de pură neclintire interioară, spectacol dedicat lui Florian Pittiș

concept: Teama de sinceritate. Stare de pură neclintire interioară dedicată lui Florian Pittiș este un non-concert, de aceea nu veți asista la un concert propriu-zis, nici la un spectacol de poezie, nici la un in memoriam Florian Pittiș, ci la o stare de pură neclintire interioară dedicată lui Florian Pittiș. Starea de pură neclintire interioară nu este teama de sinceritate. Starea de pură neclintire interioară are ca schelet sonor arborele vieții. Coloana vertebrală sonoră este construită pe cele patru elemente: pâmânt, apă, aer, foc. Trecerea de la un element la celălalt se face prin respirație, sunet, cuvânt.

Non-concertul Teama de sinceritate – o declarație de independență a sufletului. Sau despre sinceritatea muzicii create de CORBU

Teama de sinceritate, spectacol dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, comemorată online prin concertul CORBU – Teama de sinceritate

2023, Turneu Internațional. Dezleganie (Ritualul). Spectacol sonor dedicat lui Constantin Brâncuși

România și Republica Moldova (12 martie, Teatrul B.P. Hașdeu, Cahul; 14 martie, Școala de Arte Cimișlia; 16 martie Centrul Expozițional Constantin Brâncuși din Chișinău; 17 martie Palatul de Cultură din Ungheni)

Dezleganie. Turneu și lansare de album dedicat lui Constantin Brâncuși (2 februarie- 22 aprilie)

concept: un proiect independent al proiectului muzical CORBU, a cărui derulare în această perioadă marchează istoric încadrarea în timp a vieții și a morții lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876 – d. 16 martie 1957), iar simbolic „Începutul Lumii” (1924), titlu pe care îl poartă una dintre sculpturile lui Constantin Brâncuși. „Dezleganie” este un proiect dedicat Sufletului, „o cădere, o lumină, o umbră, o poveste, un vis, o critică, o revoltă, o trecere de la starea de neființă la cea de ființă, o mișcare continuă a sufletului autentic aflat în starea de grație, o piatră sonoră care se desăvârșește cu fiecare element adăugat sau eliminat, o legătură între tăcere și sunet, între sunetul ascuns și sunetul vizibil, între material și imaterial, între simplitatea complexă și complexitatea simplității.

În turneul „Dezleganie” CORBU a lansat albumul omonim care conține șase spectacole muzicale live susținute în cadrul proiectelor: „Trandafirul Magdalei. Laborator Stradal de Arte ale Sunetului”, live din Platoul de Marmură, Zalău, „Teama de sinceritate. Stare de pură neclintire interioară dedicată lui Florian Pittiș” – live din Curtea Artiștilor, Zalău, „Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului” – live din Muzeul Holocaustului, Șimleu Silvaniei, Sălaj, „Bunavestire Delicioasă. Ocolul pandemoei în 33 de cânturi” – live din Curtea interioară a Cetății Oradea, cu actorul Richard Balint și percuționistul Sebastian Arvai și Sufletul – live la teatrul Anonim Oradea. Albumul conține șase semne de carte. Fiecare semn care compune puzzle-ul ce formează imaginea albumului este un cod qr care, prin scanare, oferă posibilitatea de a asculta cele șase spectacole live pe bandcamp. Al șaptelea semn de carte conține unul dintre spectacolele live dedicate sculptorului Constantin Brâncuși și poartă numele de „Ritualul”.

Identitatea vizuală a albumului „Dezleganie” îi aparține lui Radu Luchian.

Turneul a fost structurat în 3 părți și a cuprins lunile februarie, martie și aprilie 2022.

Dezlegania de Început de Lume dedicată lui Constantin Brâncuși a ajuns în prima parte a turneului (2-19 februarie) la publicul din comuna Oarța de Jos – studioul Al 7-lea Hambar, Oradea (Teatrul Anonim Oradea), Timișoara (Manufactura), Hobița (comuna Peștișani), Târgu Jiu (Muzeul Național „Constantin Brâncuși”), Alba Iulia (Arca Noetica), Sibiu (Scoala Finlandeza ERI Sibiu), Brașov (Centrul-Cultural Reduta), Slatina (Centrul Cultural Eugen Ionescu Slatina), Craiova (Teatrul Naţional Craiova), Deva (Teatrul de Artă Deva), Hunedoara (Muzeul Castelul Corvinilor), Jibou (Gradina Botanică „Vasile Fati” Jibou). Târgu Mureș (3g HUB ), Alba Iulia (framm’s), Cluj-Napoca (teatrul Magic Puppet).

Cea de-a doua parte a turneului (7-17 martie) a cuprins orașele: Gura Humorului (Pizzeria La Bomba 2.9), Câmpulung Moldovenesc (Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc), Suceava (Art Rock Cafe), Fălticeni (Sala „Draga Olteanu Matei”), Iași (Teatrul din Stejar), Piatra Neamț (Teatrul Tandem), Mediaș (Evangelische Kirche Mediasch – Biserica Evang. Sf. Margareta).

Cea de-a treia parte a turneului a cuprins orașele: Victoria (Biblioteca Victoria). Făgăraș (Casa De Cultură Făgăraș), Curtea de Argeș (Muzeul Municipal Curtea de Argeş/ Curtea de Argeş Municipal Museum), Râmnicu Vâlcea (Teatrul Ariel), Petroșani (Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Petroșani), Galați (Gamberetti), Constanța (Biblioteca Județeană), București (teatrul Apropo).

Spectacolul sonor Dezleganie filmat la Castelul Corvinilor:

Proiecte cu trupă:

Ce-am pățit odată” – concert – spectacol materializat în EP

Ce-am pățit odată este un EP care combină prin sunet arhaicul, eroticul, apropierea și depărtarea de rădăcinile autentic românești. Asemeni imaginilor care însoțesc textele, piesele sunt secționări în oglindă ale stadiilor firii umane: pierderea și regăsirea iubirii atât prin stimuli naturali, cât și prin stimuli înalt naturali. Ce-am pățit odată este și un refresh dat celor care se caută pe ei înșiși prin sunet.

Cei care tac” – spectacol sonor materializat în album – are la bază crearea unei punți de legătură între muzica proiectului CORBU și literatura fantasy scrisă de Marian Coman.

Întâlnire cu a treia perspectivă asupra spectacolului muzical „Cei Care Tac”

Proiecte în colaborare:

21 iunie 2021, Ziua Hektomeron, Craiova

Sergiu Corbu Boldor, alături de Liviu Farcaș și Victor Mihai au realizat live coloana sonoră a celor 25 de ore și 30 de minute de spectacol din cadrul proiectului manifest „Hektomeron” al Teatrului Național „Marin Sorescu”.

26 mai 2022 Din Furtună/ TRIO HEKTOMERON/ Festivalul Internațional Shakespeare, Craiova

Sergiu Corbu Boldor, alături de Liviu Farcaș și Victor Mihai, în cadrul proiectului TRIO HEKTOMERON, au realizat concertul spectacol „Din furtună”, după textul Furtuna de William Shakespeare.

Programul complet al Festivalului Internațional Shakespeare 2022

Scurtă prezentare a Proiectului Muzical CORBU

CORBU este un proiect muzical care aduce în fața publicului românesc un personaj misterios şi complex datorită semnificaţiilor contradictorii pe care le are în gândirea orientală, occidentală şi europeană: Corbul. Dacă în credinţele orientale şi occidentale corbul este perceput ca un personaj pozitiv, un erou solar, cu rol profetic, care luptă pentru restabilirea ordinii sociale, în credinţa europeană corbul apare ca un erou negativ, pentru că are capacitatea de a descoperi cu uşurinţă tainele întunericului. Proiectul CORBU își propune ca prin sunet să scoată la lumină dinamismul creației orientale, occidentale și europene. Stilul muzical pe care îl abordează este un dinamism care se naște din stiluri aparent contradictorii realizate cu ajutorul sunetelor și combinate într-o manieră specifică, plăcută la auz, cu sentimente, stări și idei conceptuale. Proiectul CORBU a fost lansat la Clubul Țăranului din București, pe 26 ianuarie 2018. Proiectul CORBU este inițiat de Sergiu CORBU Boldor și gestionat creativ împreună cu Luiza Matilda Mitu.

Muzica Proiectului CORBU se poate asculta pe platformele:

Bandcamp: https://corbuproject.bandcamp.com/

Deezer: https://bit.ly/3aXewB0

Spotify: https://spoti.fi/3f1zmm4

Google Play: https://bit.ly/3d5nMV9

iTunes/Apple Music: https://apple.co/2Sr6Y31

YouTube: https://bit.ly/2xocUCD

Soudcloud: https://bit.ly/2yfwHVe

Facebook: Proiectul CORBU

Albume CORBU:

Ritualul – live la Muzeul Municipal Curtea de Argeș (2022)

Cei care tac (2020)

Blana con Dios (2020)

Este foarte bine (2020)

Ce-am pățit odată (2019)

Zbor spre Rădăcini (2019):

Videoclipuri CORBU:

Cărți lansate în cadrul Proiectului muzical CORBU:

Sergiu Corbu Boldor, Dezleganie. Jurnal de călătorie în sunete și imagini, vol. I, II, Editura Ordo Ab Chaos, Zalău, 2022, 2023

Doamne, ce frumos au înflorit salcâmii! – Ion Pițoiu despre Dezleganie

Sergiu Corbu Boldor, Luiza Mitu (editori), „Bunavestire Delicioasă. Ocolul pandemiei în 33 de cânturi”, ed. Aius, Craiova, 2020

De la joc, la o lansare de carte „delicioasă”

Turnee conceptuale în cadrul Proiectului CORBU

BLANA CON DIOS. STAREA 23

Link-uri utile despre activitatea generată de proiectul Blana con Dios. Starea 23:

http://definite.ro/corbu-prezinta-blana-con-dios-starea-23-la-romanian-kitsch-museum/

https://www.salajulpursisimplu.ro/blana-con-dios-starea-23-noul-concept-corbu-a-oferit-zalauanilor-o-atmosfera-psihedelica-un-oameni-sou-care-s-a-incheiat-cu-povesti-impresii-si-intrebari/

https://utopiabalcanica.net/2019/10/02/corbu-si-blana-con-dios-chiar-acum-la-iasi-si-la-suceava/

https://www.monitorulsv.ro/Local/2019-10-01/Blana-con-Dios-Starea-23-Oameni-SHOU-proiect-muzical-marca-Sergiu-Corbu-Bondor-la-Biblioteca-Bucovinei

http://www.magazinsalajean.ro/divertisment/corbu-reprezentantie-inedita-la-galeria-de-arta-ioan-sima

https://glasul-hd.ro/blana-con-dios-la-cafeneaua-jos-palaria/

Albumul Blana con Dios. Starea 23 poate fi ascultat aici:

Turneu dedicat lui Constantin Brâncuși: 17-23 februarie 2019

Sergiu CORBU Boldor, violonistul și liderul Proiectului Muzical CORBU, a pornit în turneu cu Blana con Dios. Starea 23. Turneul i-a fost dedicat lui Constantin Brâncuși și a cuprins cinci orașe: Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Reghin, Piatra Neamț și Iași. Scopul turneului a fost acela de a atrage atenția asupra artei lui Constantin Brâncuși, sculptura, printr-o altă artă: muzica. „Vioara este instrumentul meu de suflet. Deși am ales să-i dedicăm lui Brâncuși o săptămână de turneu, am decis, nu întâmplător, ca evenimentul de pe 19 februarie, când este, de fapt, ziua de naștere a lui Brâncuși, să-l ținem la Reghin. Se știe că Brâncuși avea o pasiune aparte pentru viori, iar Reghin este supranumit Orașul viorilor.” (Sergiu CORBU Boldor) Astfel, prin acest turneu CORBU face conexiunea între muzică și sculptură, două domenii aparent diferite. Ideea conexiunii profunde între muzică și sculptură a prins viață pornind de la vorbele lui Brâncuși, care mărturisește că: „Eu am făcut piatra să cânte pentru umanitate. Sculptura: Muzică în nemișcare. Muzica: sculptură în desfășurare.”

Link unde poate fi vizionat și ascultat spectacolul-non spectacol dedicat lui Constantin Brâncuși:

Turneul Vracilor de Vin Nou

http://definite.ro/corbu-in-turneul-vracilor-de-vin-nou-la-muzeul-simturilor/

https://www.pressalert.ro/2019/10/halloween-romanesc-vracii-de-vin-nou-concerteaza-la-timisoara/

Turneul Soarelui

CORBU începe turneul Soarelui la Vama Veche

Turneul ComunICARe

Pregătește-te să simți altfel: CORBU și Mierla Neagră, în turneu – ComunICARe. Sau muzică de dragul muzicii

Turneu dedicat lui Florian Pittiș

Non-concert dedicat lui Florian Pittiş

Proiecte dedicate Zilei Internaționale a Toleranței:

Cultura din Grădină, ediția I, Hida, 2019

Tema ediției: Toleranța ca gest creativ

Ziua Internațională a Toleranței, ediția a II-a, 2020

Tema ediției: Arta de a Dona

Organizarea Zilei comunei Hida

Interviuri:

Interviuri realizate în reviste:

Interviu Sergiu Corbu Boldor

2020, Sergiu Corbu Boldor în interviu cu Marcel Breazu (Celelalte Cuvinte), E-revista Egophobia, nr. 64, Nu pot să sfătuiesc pe cineva cum să asculte sau cum să nu asculte muzica noastră.

Nu pot să sfătuiesc pe cineva cum să asculte sau cum să nu asculte muzica noastră

2020, Sergiu Corbu Boldor în interviu cu Călin Pop (Celelalte Cuvinte), E-revista Egophobia, nr. 64, …era un fel de târg de veci atemporal, cu personaje din diverse timpuri care se intersectau căutând simfonia devenirii lor.

…era un fel de târg de veci atemporal, cu personaje din diverse timpuri care se intersectau căutând simfonia devenirii lor

2020, Sergiu Corbu Boldor în interviu cu Marius Pop (Celelalte Cuvinte), E-revista Egophobia, nr. 66, Eu sper doar ca venirea mea în Celelalte Cuvinte să fie privită obiectiv

Eu sper doar ca venirea mea în Celelalte Cuvinte să fie privită obiectiv

Interviuri acordate în presa de specialitate și în reviste de cultură:

2020, Sergiu Corbu Boldor: Când se împrăștie iubirile, interviu realizat de Daniela Micu cu Sergiu Corbu Boldor, în revista de cultură Mozaicul, serie nouă, anul XXII, nr.5-6, 2020, pp.22-23, https://revista- mozaicul.ro/

2018, 22 aprilie, Corbu simte, traieste si iubeste muzica organic, interviu realizat de Florin Nițu cu Sergiu Corbu Boldor pentru România Rock,

Interviu Sergiu Corbu Boldor

Apariții tv:

Cult-ura.ro

Info HD. În lumina adevărului

Remix – TVR

Cap de afiș, TVR3

13TV

TeleU Craiova

Cabaret show TvH

Sergiu și Luiza (CORBU), oameni cu lumină: ”Doar arta mai poate schimba lumea”

Apariții radio:

România de nota 10

„Dezlegania Cuvântului” rostit și rostogolit de Luiza Mitu și Sergiu Corbu Boldor

Emisiune Radio Power Love.

Viva Trafic

Live la Radio Guerilla

https://ebsradio.ro/uncategorized/audio-trupa-corbu-lanseaza-la-ebs-radio-piesa-bivolita/

Radio România, Psihologul muzical

Luiza Mitu și Sergiu Boldor Corbu la Psihologul Muzical (ediția 893 – 9.11.2019)

Proiectul muzical AD HOC

Sergiu Corbu Boldor este inițiatorul și coordonatorul Proiectului muzical AD HOC. Este cunoscut în lumea muzicală pentru formația de punk acustic folcloric medieval AD HOC. A urcat pe scenele naționale și internaționale, performând la vioară, împreună și alături de nume ca: Phoenix, Celelalte Cuvinte, Partizan, Dirty Shirt, Hara, farfarello, Haggard, Gabriela Cilmi, Macy Gray, Guano Apes. A absolvit Universitatea din Oradea cu specializare în pedagogie muzicală și interpretare vioară. Instrumentul său principal este vioara, iar ca instrumente secundare: chitară, mandolină, fluier, caval, drâmbă.

Discografie:

Album AD HOC:

Dezmăț, licori și muzici medieval (2013)

Furtuna (2017)

Videocplipuri AD HOC:

Interviuri AD HOC:

Ad Hoc: ”Dezmăț, licori și muzici medievale”

https://weart.ro/craciun-sergiu-corbu-boldor/

Proiectul 2 fire 2 paie

The Window of the Soul, music performance by Sergiu Corbu Boldor

Vorbește cu mine!

Titlu inspirat. Vedere din perspectiva unei meduze care înnoată pe zidul cu 21 de ferestre

The Window of the Soul, music performance: Sergiu Corbu Boldor

International Inter-Art Camp, XXVIth edition, 2023

Suflete al meu, ești aici? Vorbește cu mine! Imediat după întrebare în urechi am auzit un sunet de consistența unor pași goi care se plimbă prin iarbă:

Momentul în care te mișcă o scriere este momentul în care o citești fără a avea prejudecăți

Scrierea lui CORBU, un jurnal care are un rol foarte important în parcursul nostru intelectual. De ce spun că este important? Încă din titlu ne dăm seama, de la Dezleganie, sau cel puțin eu îmi dau seama, în critica mea, ce a reprezentat pentru mine Dezlegania. E tocmai ruperea sau ieșirea din această lume și intrarea într-o altă lume, lumea lui Corbu, evident. Dar interesant este cum este lumea lui CORBU și cu ce ne ajută pe noi în parcursul nostru intelectual? În scrierea sa Corbu a pomenit de trei coloane și eu am făcut foarte multe paralele la coloanele lui. În primul rând faptul că mi s-a semănat foarte mult imaginea cu scrierea lui Elif Shafak, ucenicul arhitectului, care spune că în viață avem tendința de a deveni maeștri: maestrul propriu-zis, cel care ne învață; în orice domeniu ne aflăm fie juridic, fie teologic, fie medical, efectiv în orice domeniu avem câte un maestru.

Dezlegania primită pentru redescoperirea sinelui

Corbu și Dezlegania. Nu cred că putea exista o potrivire mai plină de sens. Corbii sunt un simbol al morții și al procesului de transformare de la lumea fizică la cea spirituală. Cu toate acestea, în limbajul spiritual, moartea nu înseamnă actul fizic al morții, ci schimbarea, tranziția, transformarea… noi începuturi.

Doamne, ce frumos au înflorit salcâmii! – Ion Pițoiu despre Dezleganie

Vreau, înainte de toate, să vă relatez că acum vreo 7-8 decenii, poate și mai mult, într-o pușcărie comunistă, într-una mai mică, erau mult mai multe mai mari, din păcate unele uși sunt deschise încă, a fost strivit sufletește monseniorul Ghika. Unora sigur nu vă spune nimic acest nume dar veți căuta de azi înainte și veți vedea cine a fost. Un serafic. A primit încuvințarea de la Papa de la Roma să oficializeze și în catolicism și în ortodoxie. Era un sfânt. Era o plutire de om. Și tovarășii l-au închis. Dar au vrut să se folosească de prezența sfinției sale și când se construiau primele lucruri mari în România socialistă l-au așezat într-o mașină cu geamuri bine spălate și au spus: vă ducem să vedeți ce a realizat și ce realizează poporul nostru sub competenta, era să spun altfel, conducere a organelor noastre. E vorba de organele de partid și de stat. Și l-au plimbat prin București. Uitați, aici se înalță palatul cutare. Uitați, aici e casa scânteii, o țâșnire a betonului. Uitați-vă ce face acest popor, această minune, minune, minune. Cum stătea liniștit, nu știau ei să interpreteze starea lui. În sfârșit, fac ei turul Bucureștiului și au zis: gata, i-am rupt. I-a adunat pe toți deținuții și l-au dus pe monseniorul în fața lor să pună ștampila, cu ghilimelele de rigoare, pe minunea roșie construită de poporul român. Și au început. A fost cu noi monsenior, a văzut, după ce au vorbit, așa cum m-ați lăsat pe mine să vă spun ceva, zice: și acum, să vă spună și sfinția sa ce lucruri mărețe a văzut. Tace monseniorul, tace, ceilalți gesticulau, haide, se așteptau la o explozie de de… la care el spune… se adresa deținuților pe care-i scoseseră acolo: Dragilor, așa de frumos au înflorit salcâmii… Atât.

Doi. Fănuș Neagu, unul dintre marii stiliști ai literaturii lumii, greu de tradus, ca și Eminescu, asemenei altora, sunt scriitori greu de tradus. N-am timp să vă spun de ce. Are o carte cu un titlu extraordinar: „Frumoșii nebuni ai marilor orașe”. Un fel de Craii de Curtea Nouă, de data aceasta ai lui Caragiale. Eu sunt aici ca să întâlnesc niște nebuni și ca să urc puțin, milimetric, cât îmi permite stăpânul cerului, să fiu un strop mai luminat și mai bun. Sigur, mă va ajuta, ca să se răzbune pe mine, fostul meu elev, care a primit nota 1 și care mă va teroriza cât stau aici, cu lucrurile lui extraordine.

Sergiu, doar ce-am văzut aici și ce am auzit aici și cum te-am văzut că te bați cu viermii ăștia de aici dinăuntru, din fiarele astea, îmi ajunge ca să știu că ești nebun. Un frumos nebun al nostru. Cât despre cartea aceasta, dar poate că ar trebui să vă mai spun două lucruri: în două ore termin, fiți liniștiți. În perioada aceasta, de câțiva ani, se conturează în lume a cincea stare de agregare a materiei și acea stare de agregare, după cele trei pe care le-ați învățat toți în școlile unde ați fost … fii atent, că spun imediat… știam: solidă, gazoasă și lichidă. Hopa, apoi ne-am mai deșteptat noi cunoștințele și am mai zis una: starea de plasmă, cum e flacăra, aia este o stare de agregare a materiei. Iar acum se conturează în lume informația ontologică. Unde fotonul, impulsul în viu etc. etc. stabilesc cântecul ascuns, lumea de nepătruns legică, deterministă și fulminantă a materiei, a lumii. Acum se face o carte undeva în lumea aceasta, unde cineva crede că un cuvânt, cuvântul în general poate fi și el un foton, un impuls în viu, un atom etc. și de aici va realiza o carte, vom vedea ce și cum.

Încă un lucru vă mai spun și după aceea trec la celelalte. De vreo sută de ani s-a statuat în lume liniile lei, unii dintre voi sigur știți mai multe decât mine, sunt niște linii energetice care leagă obiective de interes spiritual de pe tot planetul. Așadar, o mănăstire din Maramureș poate avea linie energetică lei cu un templu din Japonia, Japonia care așa îmi e de dragă. Paranteză că am ajuns la Japonia. Modelul acesta de fotografie și text a apărut în Japonia acum 3-5000 de ani. Ei cultivă de la Basho încoace, dar și înainte, haiku-ul. O poezioară de 3 versuri. Primul vers – 5 silabe, al doilea – 7, al 3-lea 5 silabe. Așază-te tu, creatorule, și în 17 silabe să spui tu ceva. De aceea, cine creează 10 haiku-uri reușite, după toate regulile, se numește haiging. Iar lucrarea cu text, care ar tălmăci, ar interpreta, ar săruta, cu ghilimelele de rigoare, o imagine și invers, se numește haigan. Iată niște linii lei cum leagă această carte minunată a lui Sergiu cu o creație japoneză. Doamne, ce dragă îmi e spiritualitatea lor! Punct. Și mai departe.

Ce să vă spun eu cine este Sergiu. Luați cartea și scrie acolo, în penultima foaie, cine este. Și citiți.

Corbu ăsta este un corb alb; știți că-n lume sunt multe feluri de corbi, unii negri… să-i salutăm, să-i repectăm, unii sunt roșii, unii sunt galbeni, de toate culorile. Să vedeți omul acesta ce cuvinte frumoase are, și mi-am notat aici câteva lucruri frumoase, cum face el triunghi între artă, viață și credință, parcă n-ar fi TOT viață și credință. Și am multe aici, pe unde a fost, îi spun că, pe sub coloană, toată creația, cel puțin cea de la Tg. Jiu a lui Brâncuși, este subsumată cuvântului recunoștință. E improprie Coloana infinitului, nici vorbă, el a numit-o Coloana Recunoștinței Fără Sfârșit. El a făcut linia aia unde sunt minunile alea. Extraordinar, pe sub acest grup monumental trece un fluid energetic, un curent cvasielectric de o forță extraordinară. Și, rețineți, coloana lui este antenă planetară pentru legăturile spirituale cu universul. Acest Brâncuși, ce să vă spun, cum a făcut vioara aceea, că s-a dus pe jos la Paris… toți le știți.

Vă reamintesc un singur lucru pe care-l spunea el. Stați liniștiți. Mai am.

Spunea așa: să creezi ca un Dumnezeu, să comanzi ca un rege, să muncești ca un sclav. Nu una, nu două separate, toate trei, numai așa merg, împreună. Când o să ne întâlnim, dacă o să ne mai întâlnim vreodată, o să intru puțin în interpretarea acestei cruci de suferință.

Oameni buni, până mâine am citit cartea lui Sergiu, decât să-mi dai și tu 1 mai bine mă apuc și o gat, este minunată, are acolo, cum vorbeau prietenii mei, are durerea aia extraordinară. Știți ce, nu bucuria, nu fericirea sunt frumoase, ci durerea. He he, ce ziceți voi, mai ales tinerii, acesta cu părul alb, auzi, durerea să fie frumoasă. Copiii mei dragi, știți de ce este frumoasă? Pentru că numai ea zidește, numai ea cioplește, numai ea arde, numai ea formează. Haideți să ne formăm cu toții cât mai avem astfel de nebuni pe lângă noi. El, Sergiu, va mai trăi zeci de ani de acum înainte. Să-ți ajute Dumnezeu să-i încânți pe toți așa cum, mai vezi ce faci cu fiarele astea (arată înspre stative, cabluri), ca să ajungă la suflet cuvântul. Eu când stau acolo vreau să aud cuvântul, că fiarele au poezia lor, au melodia lor. Și termin: cu câteva zeci de ani în urmă, un deținut, numit monseniorul Ghika, a fost dus în fața deținuților ca să pună ștampila pe ceea ce se înălța din cărămidă, din beton, din fier, din lacrimi, din sânge ale poporului român și el a spus așa: Doamne, ce frumos au înflorit salcâmii!

Ion Pițoiu, Zalău, Biblioteca Județeană, 26 aprilie 2023

 

Recent Comments by corbusergiu

    No comments by corbusergiu

YOUR SHOPPING CART

title_goes_here

Unknown
-- / --